marți, 2 octombrie 2012

Oare...



Te privesc usor si tac,

Zambetul sa ti-l descarc,

Nervii simpli sa tii arunc,

Intr-o lume far-de prunc.




Chipul tau priveste-n zare,

Gandu-ti fuge catre mare,

Nu mai vezi nimic cei viu..

Nu ma vezi,...nu mai descriu...










Lumea vrea sa mi te schimbe,

Sa te duca far-cuvinte,

Sa te sufle ca pe vant,

Sa-mi dispari fara un gand...




Te-ai cladit usor, usor,

Fara-de lume pasator,

Ti-a ramas doar suflet gol,

Si de viata iubitor..




Ma , copile, de ce taci?

Spui doar un cuvant si zaci.

Tu-mi spuneai ca ai iubit...

Ai trait si-ai povestit....



Ai zis complexat de-amar...

Ca-ai iubito fara "dar",

Ai iubito cum a fost,

Fara gand , fara folos.
.



Iata, o vezi din nou pe drum,

Nu te duci sa vezi ce , cum?

O privesti acum mirat,

Ai iubit cu-adevarat...?




Acum stai si nu raspunzi,

Te gandesti ca am sa rad,

Peste timp tu o sa vezi,

Ce prieten vrei sa-ti pierzi?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu